În urmă cu câteva zile am asistat la piesa de teatru "Chiriţa" regizată de onorabilul domn Ovidiu Lazăr al Teatrului Naţional "V. Alecsandri" din Iaşi. Rolul Chiriţei a fost jucat de renumitul actor Petrică Ciubotaru, actor de excepţie şi care a reuşit să-şi ţină mereu publicul aproape.
După finalizarea piesei de teatru, elevii claselor a XI-a C, a XI-a D şi a XI-a E au participat la o dezbatere alături de regizorul şi actorul comediei făcînd referire la tema '' Scriitori (non)canonici'' . Printre aceşti elevi mă pot enumera şi eu.
Sunt încântată că am avut posibilitatea de a-i descoperi pe cei doi într-o altă ipostază decât în cea pe care o adoptă zi de zi. Am observat că atât domnul Ovidiu Lazăr cât şi domnul Petrică Ciubotaru au fost foarte încântaţi de propunerea noastră de a desfăşura această dezbatere, ba mai mult, domnul Lazăr ne-a dezvăluit dorinţa sa de a se apropia cât mai mult de noi prin îmbrăcămintea pe care a avut-o, îmbrăcăminte a unui om de rând, a unui om normal, un om egal cu toţi cei din jurul său.
V. Alecsandri., în viziunea actorului este cel care a făcut ca literatura să existe. ''Fără V. Alecsandri,Costache Negruzzi, Negrri, literatura culturală nu ar fi avut această dezvoltare mai târzie'' - spunea actorul Petrică Ciubotaru. La un moment dat acesta susţinea cu atâta tărie că ''suntem bogaţi cu Alecsandri, Creangă, Eminescu'' încât aveam impresia că cineva a îndrăznit să-l supere atât de tare încât ar fi fost în stare să facă orice pentru a-şi argumenta părerea. Se poate observa acest lucru şi în înregistrarea ce a avut loc în acea seară de duminică.
Cu toate că am fost plăcut impresionată atât de piesa de teatru cât şi de dezbaterea ce a avut loc, mi-au rămas în minte câteva întrebări pe care le-as adresa regizorului şi autorului.Acestea sunt:
De ce a optat,domnul Ovidiu Lazăr, pentru plasarea acelor umeraşe goale,deasupra publicului? Ce reprezintă ele de fapt, dar copacul?
Eu am fost la această piesă de teatru de două ori şi am putut observa unele modificări: înlocuirea pensetei cu epilatorul şi suprapunerea unei umbre peste icoana aparentă la final.De ce a considerat necesară apariţia acestor schimbări?
Sunt curioasă să aflu dacă domnului Petrică Ciubotaru i s-a întâmplat vreodată să uite textul pe care trebuia să-l relateze? A avut parte de astfel de situaţii comice sau neplăcute? O altă întrebare ar fi dacă actorului i s-a impus vreodată să joace într-o pisă faţă de care nu simte nicio atracţie?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu