Cele şapte minuni ale Iaşului

Iaşul se enumeră printre cele şapte minuni ale României întrucât are o valoare culturală/ educativă şi turistică datorită monumentelor istorice cu farmec pitoresc ce dăinuie până în zilele noastre prin caracteristicile lor aparte.
Din punctul nostru de vedere, acest oraş are o importanţă incontestabilă în istoria autohtonă datorită câtorva obiective pe care noi le considerăm reprezentative pentru a defini termenul de specific naţional. Acestea sunt:


1. Palatul Culturii

Prim monument, ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806-1812). Elemente de interes turistic sunt: Sala gotică, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale şi lei). Sala Voievozilor se află la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor României. Tot la etajul I se află Sala Henri Coandă, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii". Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior. Aripile cu ieşirile semicirculare au fost retrase şi împodobite la fronton cu statui de arcaşi ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit doua intrati sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri şi firide dominate de o acvilă, cu aripile desfacute.


2. Catedrala Mitropolitană

Ideea înălţării Catedralei Mitropolitane la Iaşi, îi aparţine mitropolitului Venianim Costachi. Catedrala ieşeană este o clădire monumentală, de plan dreptunghiular, marcat la colţuri de patru turle decroşate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renaşterii Italiene. Elementele decorative, atât în interior, cât şi în exterior, sunt dominate de baroc. Din anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaştele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.


3. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a fost fondată la data de 26 octombrie 1860.

Universitatea este continuatoarea simbolică a vechii Academii domneşti din Iaşi, înfiinţată de Vasile Lupu, în 1642. În mod direct, ea provine din Academia Mihăileană, creată la 1834 de Mihail Sturza. În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 7 noiembrie 1860 (26 octombrie stil vechi), în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă acum.Clădirea actuală a universităţii a fost construită între anii 1893 şi 1897 după planurile arhitectului Louis Blanc şi inaugurată în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic şi baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa Sală a Paşilor Pierduţi, decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălaşa.
Fiind cea mai veche Universitate din România, este o instituţie de învăţământ superior cu tradiţie şi în acelaşi timp o Universitate modernă care, prin realizările înfăptuite în plan educaţional şi ştiinţific, a căpătat recunoaştere atât pe plan naţional cât şi internaţional.


4. Bojdeuca Ion Creangă

Casa din pitorescul cartier Ţicău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 şi 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut şi de însuşi Eminescu, mare prieten al lui Creangă. Căsuţa, având două camere dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 şi 1985. Merită menţionat faptul că Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stanga intrării, împreună cu soţia, trei copii şi bunica. La vremea sa, Ion Creanga era recunoscut pentru faptul ca la casuţa sa din Ţicau deţinea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viaţa sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Mărioara ca şi pe matuşa sa zgarcită din satul natal Humuleşti. Actualmente sunt patru pisici care dau tarcoale casei.

5. Grădina Botanică - Iaşi

Alături de alte priorităţi culturale emanate din vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă şi înfiinţarea la Iaşi, în anul 1856, a primei Grădini Botanice din România, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop şi om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulţi ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iaşi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educaţie pentru toţi iubitorii naturii. Această grădină a servit învăţământului botanic ieşean timp de peste 40 ani, până în 1963-1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă gradină botanică se mai păstrează şi astăzi arborii şi arbuştii din parcul aflat între vechea clădire a Universităţii, Cantina studenţească şi căminele studenţeşti de pe Bd. Copou şi o mică seră "turn" în care se cultivau palmieri şi bananieri.

6. Rezervaţia Dealul Repedea-Iaşi: -" un strajer al Iaşului, una dintre cele 7 coline pe care se întinde bătrânul târg al ieşilor, este de fapt la origini un vechi fund de mare, care în decursul timpului s-a retras spre sud. Prin încreţirea scoarţei terestre, s-a înalţat semeţ acest deal. Drept mărturii mute stau milioanele de scoici pietrificate din vârful dealului, cât şi din grota sau peştera din apropiere. Această rezervaţie geologică este prima din ţară. A fost cercetată încă din 1862 de către profesorul Grigore Cobalcescu. În cadrul rezervaţiei se află aflorismente şi cariere de piatră care scot la lumina roci şi gresii calcaroase, puternic fosilizate ce demonstrează existenţa unei Mări Sarmatice. În 1955, zona a fost declarată rezervaţie, nu numai datorită datelor paleontologice cît şi datorită florei şi faunei din zonă. Rezervaţia are 5,8 ha, iar zona tampon, în jur de 38,5 ha. Zona tampon este extrem de importantă pentru rezervaţie. Aceasta a fost creată în 1973 printr-o decizie a Consiliului Judeţean Iaşi şi are rolul de a proteja rezervaţia. Defrişarea masivă nu poate aduce decât necazuri, de la contactul direct cu zona populată pâna la masive aluncari de teren."(http://www.poze-romania.ro/album.php?idalbum=5826)

7. Muzeul Literaturii Române "Casa Vasile Pogor":
Casa V.Pogor este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare Junimea. Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe. Această dată este atestată printr-o piatră hexagonală găsită, după săpăturile efectuate în vederea restaurării, pe care se află inscripţia, cu caractere chirilice: V.Pogor 1850 şi soţia sa Zoe. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei Convorbiri literare (1867). Dintre numele de răsunet care au frecventat cercul junimist amintim mai întâi pe cei cinci întemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane ş.a.